Ca şi multe alte arte marţiale chinezeşti, istoria Ving Tsun-ului ţine mai mult de un mit (o legendă), decât de fapte documentate. Din cauza diferitor versiuni expuse de reprezentanţii diferitor ramuri de Ving Tsun (Wing Chun, Wing Tsun, Ving Chun, Yong Chun, etc.) nu se poate de afirmat strict despre exactitatea uneia ori altei versiuni. În special datorită mişcării rebelilor anti-Qing din secolele 17-19, istoria acestui stil a devenit foarte confuză, ei încercînd să ascundă rădăcinile care duceau la templul Shaolin de Sud (provincia Fujian), unde în acea perioadă se afla cartierul general al rebelilor.
Este cunoscut faptul că odată cu detronarea regimului imperial Ming şi instalarea unui nou regim, cotropitor manchurian Qing, membrii familiei regale Ming şi susţinătorii săi s-au retras în mănăstirea Shaolin pentru a crea un centru de opunere contra noului regim. Înţelegînd că metodele clasice de pregătire a unor veritabili luptători durau prea mult, circa 15-20 ani, mai mulţi maieştri de kung-fu au hotărît să selecteze cele mai simple şi eficiente tehnici şi metode de luptă pentru a crea adevăraţi luptători într-o perioadă cît mai scurtă posibilă.